Medicina

Oamenii de ştiinţă americani au reuşit să creeze un organism viu artificial, ceea ce ridică întrebări profunde în legătură cu esenţia vieţii.
Omul de ştiinţă american Craig Venter, un pionier în genomică, a anunţat joi că experţii de la laboratoarele Maryland din Californ, au reuşit să creeze primele "celule sintetice" din lume - o bacterie numită Mycoplasma mycoides.
"Am trecut de o barieră psihologică critică", a declarat Venter. "A schimbat modul meu de a gândi, atât în ceea ce priveşte ştiinţa, cât şi filosofia vieţii şi modul în care funcţionează", a adăugat el.

Genele bacteriei au fost construite în totalitate în laborator , "din patru sticle cu substanţe chimice pe un sintetizator chimic, pornind de la informaţii din calculator", a explicat expertul.
Experimentul, rezultatul unui proiect ce durează de 15 ani, a fost publicat în revista Science şi a fost salutat drept un punct de referinţă de mulţi oameni de ştiinţă şi filosofi.
"Venter întredeschide cea mai profundă uşă a istoriei omenirii, posibil chiar întrezărind destinul său", consideră Julian Savulescu, profesor de origine română considerat o autoritate în bioetică .  "Acesta este un pas către (...) crearea de organisme vii, cu capacităţi şi trăsături care nu s-ar fi putut dezvolta niciodată natural", a adăugat el.
Bacteria sintetică are 14 secvenţe de marcare în genom - bucăţi de ADN adăugate pentru a le distinge de cele naturale. Organismele s-au comportat şi s-au divizat în laborator asemeni bacteriilor naturale.
Mycoplasma mycoides a fost ales pentru că este un microb simplu, cu care poate fi dezvoltată şi dovedită tehnologia, dar nu există o aplicare imediată.
Însă oamenii de ştiinţă de la Institutul Venter, compania care a finanţat cercetarea, intenţionează să progreseze rapid către ţinte mai utile, care este posibil să nu existe în natură. Ei sunt interesaţi în special de alge, care pot să capteze dioxidul de carbon din aer şi să producă combustibil.
Anul trecut, institutul a semnat un acord în valoare de 600 de milioane de dolari cu Exxon Mobil pentru a fabrica biodiesel din alge. "Am căutat mult alge naturale şi nu am găsit niciuna care să poată produce combustibilul pe care îl vrem pe scara de care avem nevoie", a subliniat Venter.
Oamenii de ştiinţă au construit genomul sintetic al Mycoplasma mycoides, cu cele un milion de legături, lipind bucăţi de ADN care conţin fiecare circa 1.000 de legături. Apoi au transferat genomul complet într-o altă bacterie M. capricolum, al cărui ADN fusese îndepărtat.
Genomul transplantat a "înviat" celula gazdă şi a pus stăpânire pe sistemul său biologic. După 30 de diviziuni celulare, în laboratoare au fost miliarde de bacterii sintetice M. mycoides.
"Avem nevoie de standarde doi de evaluare a siguranţei pentru astfel de cercetări radicale şi apărare în faţa folosirii defectuoase şi abuzului de către armată sau terorişti", potrivit lui Savulescu.
În replică la această descoperire, preşedintele americyan Barack Obama a cerut comisiei de bioetică să studieze problemele ridicate de bateria sintetică şi să prezinte un raport în şase luni.